Sunt la Dobrovăț de 5 zile. N-am mai stat de mult atât. E prea cald pentru o viață la țară autentică, bunicii mei se refugiază in casă in marea parte a zilei dar printre rânduri, imi reintroduc in corp substanțe uitate. Mirosul de pleavă, iodul din nuci, colbul mătase și decapitarea orătăniilor. Apa rece de la fântână. Mâncarea e nesărată (bunicii mei țin regim) și nu vreau deloc să intervin asupră-i. Bunica gătește cu infinită grație. Alaltăieri a făcut vinete coapte amestecate cu ardei cruzi și copți, o zacuscă texturată și ușor iute. Azi am făcut colțunași. Brânza e un pic sărată, colțunașii sunt așezați in strachina lor in straturi presărate cu zahăr iar deasupra a pus ceapă caramelizată. Combinația m-a dat gata.
La ora 8 toate ușile și porțile sunt zăvorâte sau incuiate de două ori, găinile la locul lor, florile udate, băncile strânse, perele adunate și noi toți trei spălați și zvântați in paturile noastre. La televizor se ascultă muzică populară inca vreo jumatate de oră.
Somnușor.