Azi, târgul anticarilor. Am achiziționat o șăpcălie de fetru albastru, o vază art nouveau din sticlă coniac decorată cu gazele și una conversație cu domnul Silviu. Are 75 de ani și a supraviețuit unui cancer la limbă, "de la fumat" zice el. Este de altfel printre primele lui întrebări: "fumați?". Și-a lăsat soția la vânzare și a venit pe banca mea să stea mai la lumină. Mi-a spus că e profesor, că e căsătorit de 50 de ani și, în plus, o serie de învățăminte. Un fel de scurtă educare. Să nu fumezi, să îți placă meseria ta, să îți placă familia ta și să fii sănatos. În mod neașteptat, nimic nu părea banal. Era pasionat de ceea ce îmi povestea și asta m-a făcut să las deoparte revista care-mi ținea companie până ce termina și Corina de vizitat târgul. M-am arătat totuși sceptică. "Surpriza este că există și oameni cumsecade" a spus el.
Disco rat.